Săptămâna Patimilor: Cum se numește fiecare zi și ce trebuie făcut corect în timpul ei
Pentru săptămâna Paștelui s-a împământenit denumirea de Săptămâna Patimilor, care face referire la relatările biblice cunoscute sub numele de patimi, scrise de apostolii lui Iisus. „Passio” înseamnă în latină suferință.
Paștele se numără printre cele mai mari sărbători creștine, în timpul cărora se comemorează ultimele zile ale lui Hristos pe Pământ, moartea și învierea Sa ulterioară. Cu diferite grade de intensitate, fără îndoială, majoritatea dintre noi le sărbătoresc, chiar dacă nu se numără printre credincioșii fervenți.
Paștele: Cum se numește fiecare zi și ce trebuie făcut în timpul ei
Paștele se numără printre cele mai mari sărbători creștine, în timpul cărora se comemorează ultimele zile ale lui Hristos pe Pământ, moartea și învierea Sa ulterioară. Cu diferite grade de intensitate, fără îndoială, majoritatea dintre noi le sărbătoresc, chiar dacă nu se numără printre credincioșii fervenți.
Săptămânii Patimilor i se mai spune și Săptămâna Sfântă și începe cu Duminica Floriilor. Urmează apoi Lunea Albastră, Marțea Cenușie, Miercurea Urâtă, Joia Verde, Vinerea Mare și Sâmbăta Albă. Săptămâna se încheie cu Duminica Paștelui, cunoscută și sub numele de Ospățul Domnesc al Paștelui.
În tradiția românească, Săptămâna Mare este considerată o perioadă de curățare trupească și sufletească. Alimentația joacă un rol important, fiind strâns legată de post, smerenie și pregătirea pentru sărbătoarea Paștelui. Multe familii respectă încă obiceiurile transmise din generație în generație, evitând anumite alimente și alegând preparate simple, de post.
Duminica Floriilor
Este ziua care marchează intrarea Domnului în Ierusalim. Credincioșii merg la biserică cu ramuri de salcie, care simbolizează biruința vieții asupra morții. Acestea sunt sfințite și păstrate în case ca semn de protecție.
Din punct de vedere culinar, Duminica Floriilor este una dintre puținele zile din Postul Paștelui în care este permis consumul de pește. În multe gospodării se pregătesc pește prăjit, ciorbă de pește sau salate cu pește, marcând astfel începutul Săptămânii Mari înainte de Paști.
Începe curățenia generală a gospodăriei, simbolizând curățirea sufletului. Se spală și se aerisește totul în casă, iar femeile încep pregătirile pentru Paște.
În Lunea Mare, mesele rămân simple și de post. Sunt frecvente mâncărurile pe bază de legume, supe ușoare, fasole sau linte. Tradiția spune că această zi este dedicată începutului curățeniei și ordinii, inclusiv în alimentație.
Marțea Mare
Este ziua în care se continuă curățenia, dar și introspecția. Este o zi în care tradiția recomandă să ne pregătim sufletește pentru cele ce urmează.
Marțea Mare este asociată cu continuarea pregătirilor și a postului. În bucătărie predomină preparatele fără ulei, în special mâncăruri din legume fierte, cartofi, orez sau mămăligă. Este o zi de cumpătare și reflecție.
În această zi se amintește trădarea lui Iuda. Este ziua în care credincioșii merg la biserică pentru spovedanie, curățindu-se spiritual înainte de marele praznic.
În tradiția românească, Miercurea Mare este o zi importantă de post și rugăciune. Se evită mâncărurile grele, iar multe persoane aleg să țină post aspru, consumând doar alimente simple, fără ulei. Este o zi dedicată spovedaniei și pregătirii sufletești.
Este o zi dedicată spovedaniei și pregătirii sufletești, în care simplitatea alimentației reflectă importanța momentului spiritual.
Joia Mare
Ziua Cinei celei de Taină. În unele zone ale țării, se obișnuiește ca în Joia Mare să se vopsească ouăle roșii. De asemenea, se aprind focuri în curți sau în cimitire, în memoria celor adormiți.
Joia Mare este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor. Din punct de vedere culinar, în multe regiuni se coc cozonacii, pască, iar gospodinele încep pregătirea bucatelor pentru Paște. Tot în această zi se vopsesc ouăle roșii, simbol al sângelui lui Hristos și al vieții.
Joia Mare este o zi a pregătirilor intense pentru masa de Paște, dar și un moment de reflecție profundă înainte de Vinerea Mare.
Numele fiecărei zile poate că vi le amintiți din memorie, dar știți ce trebuie făcut exact în fiecare zi? Sau de unde și-a primit ziua numele? Vă vom clarifica totul cu plăcere în rândurile următoare.
Vinerea Mare
Zi de post negru pentru mulți credincioși, în amintirea Patimilor și Răstignirii Mântuitorului. În biserici are loc Denia Prohodului, iar oamenii trec pe sub Sfântul Epitaf ca semn de smerenie și credință.
Vinerea Mare este considerată cea mai aspră zi de post din întreg anul. Mulți credincioși țin post negru, fără mâncare și apă până seara. Conform tradiției, nu se gătește și nu se consumă alimente de origine animală, fiind o zi dedicată exclusiv reculegerii și rugăciunii.
În mod tradițional, Vinerea Mare era ziua cu cel mai strict post. Nu se gătea, iar mesele erau inexistente sau extrem de simple. Se consuma doar apă sau alimente foarte simple de post. Accentul nu cădea pe mâncare, ci pe reculegere și rugăciune.
Sâmbăta Mare
Este o zi de liniște și reculegere. Se pregătesc coșurile cu bucate care vor fi sfințite în noaptea de Înviere: ouă roșii, cozonac, pască, vin și carne de miel. Noaptea, credincioșii merg la slujba de Înviere și iau lumină.
În Sâmbăta Mare, pregătirile culinare sunt în plină desfășurare. Se finalizează cozonacii, pasca, friptura de miel, drobul și se pregătesc coșurile cu bucate pentru sfințire. Deși postul continuă până la slujba de Înviere, atmosfera este una de așteptare și bucurie.
Din punct de vedere gastronomic, Sâmbăta Mare este cea mai intensă zi de pregătiri. Se folosesc ouă, făină, nuci, fructe uscate și miere. Este momentul dedicat coacerii preparatelor tradiționale de Paște, care contrastează cu zilele anterioare de post.
Duminica Paștelui
Ziua Învierii Domnului este cea mai mare sărbătoare a creștinătății. După slujbă, credincioșii se salută cu "Hristos a înviat!" și răspund "Adevărat a înviat!". Se ciocnesc ouă roșii și se petrece în familie.
Masa de Paște este una dintre cele mai bogate și simbolice din tradiția românească. După postul îndelungat, familiile se adună în jurul mesei cu ouă roșii, drob de miel, friptură, pască și cozonac. Acest moment marchează sfârșitul postului și începutul sărbătorii.
Duminica Paștelui este ziua ospățului festiv. Pe masă se regăsesc preparate tradiționale, dulciuri, nuci și alte bunătăți pregătite încă din Sâmbăta Mare.
Este dedicată vizitelor la rude și prieteni. Se păstrează obiceiul udatului (în special în Ardeal), când băieții stropesc fetele cu parfum sau apă, urându-le noroc și frumusețe.
Indiferent de regiunea țării, Săptămâna Mare este o perioadă de curățenie, iertare și renaștere sufletească. Vă dorim să o petreceți cu liniște, credință și bucurie alături de cei dragi!
Sărbătorește Paștele cu produsele noastre de la Grizly!
Am pregătit pentru tine două cutii speciale de Paște, pline ochi cu bunătățile din cămara ursului nostru: nuci crocante, fructe uscate delicioase, ciocolată și multe alte surprize gustoase.
Cutiile pot fi oferite atât celor mici, cât și celor mari – avem două variante potrivite pentru fiecare vârstă și poftă!
Săptămâna Mare, cunoscută și ca Săptămâna Patimilor, este perioada cea mai importantă din calendarul creștin, care precede Paștele. Ea amintește de ultimele zile din viața lui Iisus Hristos, de Patimile, moartea și Învierea Sa și este dedicată postului, rugăciunii și curățirii sufletești.
Care sunt zilele din Săptămâna Patimilor?
Zilele din Săptămâna Patimilor sunt:
Duminica Floriilor
Lunea Mare
Marțea Mare
Miercurea Mare
Joia Mare
Vinerea Mare
Sâmbăta Mare
Duminica Paștelui
Fiecare zi are o semnificație religioasă și tradiții proprii.
Când începe Săptămâna Mare înainte de Paști?
Săptămâna Mare înainte de Paști începe întotdeauna cu Duminica Floriilor și se încheie cu Duminica Paștelui. Data diferă de la an la an, în funcție de calendarul pascal.
Ce semnificație au Marțea Mare și Miercurea Mare?
Marțea Mare este asociată cu curățenia și pregătirea sufletească, fiind o zi de reflecție.
Miercurea Mare amintește de trădarea lui Iuda și este legată de spovedanie și curățire spirituală înainte de Paște.
Ce se întâmplă în Joia Mare din Săptămâna Patimilor?
Joia Mare comemorează Cina cea de Taină. În multe zone din România, în această zi se vopsesc ouăle roșii, se aprind focuri pentru cei adormiți și se participă la Denia celor 12 Evanghelii.
Ce nu se mănâncă în Săptămâna Mare?
În Săptămâna Mare, tradiția recomandă post și cumpătare. Nu se consumă carne, iar în Vinerea Mare mulți credincioși țin post negru sau mănâncă doar alimente foarte simple, de post.
Este Vinerea Mare zi de post obligatoriu?
Da, Vinerea Mare este considerată cea mai aspră zi de post din Săptămâna Mare. Credincioșii evită mâncarea gătită, carnea și produsele de origine animală, ca semn de reculegere și respect.
Autorul articolului
Martina Minaříková
De când am învățat să scriu, practic asta fac. La început am scris compuneri la școală, apoi lucrări la facultate, iar acum am norocul ca scrisul să fi devenit, într-un fel, munca mea. Scriu despre orice se poate, dar în prezent sunt până peste cap în lumea nucilor, a fructelor uscate și a cremelor de nuci.
Vă place acest articol? Spuneți-le și prietenilor dvs!
