Ce sunt macronutrienții?
Vă puteți imagina macronutrienții ca pe niște nutrienți de bază. Organismul are nevoie de ei în cantități mai mari pentru a avea energia necesară în fiecare zi.
Printre aceștia se numără carbohidrații, grăsimile și proteinele, fiecare grupă având un rol diferit în corp. Carbohidrații reprezintă o sursă importantă de energie, grăsimile contribuie și la absorbția vitaminelor solubile în grăsimi, iar proteinele sunt necesare pentru formarea și regenerarea țesuturilor.
În limbajul de zi cu zi sau în comunitatea fitness veți întâlni macronutrienții și sub denumirea colocvială de macro. Ambele denumiri se referă la aceleași trei grupe de nutrienți. Cantitatea lor se exprimă de obicei în grame, iar aportul energetic în kilocalorii (kcal) sau kilojouli (kJ).
💡 Macronutrienți și micronutrienți: Care este diferența dintre ei?
La prima vedere, macronutrienții și micronutrienții se deosebesc printr-o singură literă. În realitate, diferă prin cantitatea de care are nevoie corpul și prin funcția lor. În timp ce macronutrienții furnizează energie, micronutrienții includ vitamine și minerale. Acestea nu oferă energie, dar sunt esențiale pentru funcționarea corectă a organismului. Nici apa nu oferă energie, însă este necesară pentru o mulțime de procese vitale.
Dacă vă interesează ce alimente se numesc superalimente, citiți articolul nostru despre superalimente.
Ce raport de macronutrienți se recomandă?
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) recomandă adulților să consume 45–60% din energia totală din carbohidrați și 20–35% din grăsimi. Proteinele acoperă restul aportului energetic, iar cantitatea lor depinde de nevoile dumneavoastră individuale.
Când vă evaluați alimentația, nu contează doar cantitatea fiecărui nutrient, ci și originea și calitatea acestora.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă ca:
- grăsimile saturate să reprezinte cel mult 10% din aportul energetic total;
- acizii grași trans să reprezinte cel mult 1% din aportul energetic total;
- zaharurile libere să reprezinte mai puțin de 10% din energia consumată, iar o reducere sub 5% poate aduce beneficii suplimentare pentru sănătate.
La un aport zilnic de 2.000 kcal, limita de 10% din energie provenită din zaharuri libere înseamnă aproximativ 50 de grame.
Raportul optim de macronutrienți depinde însă de mulți factori, de exemplu de vârstă, activitatea fizică sau starea de sănătate. Dacă aveți nevoie de un plan alimentar adaptat nevoilor dumneavoastră de sănătate sau nutriție, adresați-vă unui nutriționist-dietetician calificat.
Cum să vă calculați macronutrienții?
Calculul macronutrienților constă în împărțirea aportului energetic zilnic total între carbohidrați, grăsimi și proteine și transformarea caloriilor în grame. Nu aveți nevoie de un calculator special de macronutrienți pentru a înțelege procesul. Este suficient să cunoașteți valoarea energetică a fiecărui nutrient și raportul ales.
Să ne imaginăm un exemplu teoretic: o persoană cu un aport energetic zilnic de 2.000 kcal.
1️⃣ Alegeți raportul macronutrienților
Alegeți proporția în limitele recomandate. Pentru exemplificare, în acest caz vom alege:
- Carbohidrați: 50%
- Grăsimi: 30%
- Proteine: 20%
2️⃣ Transformați procentele în calorii
În cazul nostru, dintr-un aport total de 2.000 kcal revin:
- Carbohidrați: 2.000 × 0,50 = 1.000 kcal
- Grăsimi: 2.000 × 0,30 = 600 kcal
- Proteine: 2.000 × 0,20 = 400 kcal
3️⃣ Transformați caloriile în grame
Acum împărțiți energia la valoarea calorică a unui gram din macronutrientul respectiv. O găsiți în tabelul de mai sus.
La fel calculează și calculatoarele online de macronutrienți, trebuie doar să introduceți aportul energetic și raportul dorit. Valoarea de 2.000 kcal din exemplu s-ar putea însă să nu corespundă nevoilor dumneavoastră reale. Necesarul de energie se schimbă în funcție de vârstă, de parametrii corporali sau de nivelul de activitate fizică.
Carbohidrații, grăsimile și proteinele pe scurt
Macronutrienții diferă nu doar prin valoarea energetică, ci și prin funcțiile și sursele lor alimentare. Merită să le cunoașteți proprietățile de bază atunci când vă planificați alimentația.
👉🏻 Carbohidrați
Carbohidrații sunt una dintre principalele surse de energie pentru organismul uman. Îi găsiți în special în cereale, produse de panificație, orez, cartofi, leguminoase, fructe și alte alimente de origine vegetală.
Din punct de vedere nutrițional, distingem în special zaharurile și amidonul. Zaharurile se găsesc în mod natural în fructe și lapte, dar pot fi și adăugate în alimente.
O atenție deosebită merită zaharurile libere. Acestea includ zaharurile adăugate în alimente și băuturi, dar și pe cele prezente natural în miere, siropuri și sucuri de fructe. OMS recomandă limitarea consumului acestora, deoarece un aport prea mare de zaharuri libere crește riscul de carii dentare și poate contribui la creșterea în greutate și obezitate.
Când alegeți sursele de carbohidrați, mizați pe cereale integrale, leguminoase, legume și fructe întregi. Acestea conțin și fibre, pe care organismul nu le poate digera, spre deosebire de alți carbohidrați.
💡 Aflați mai multe în articolul nostru despre fibre.
