Ce este fermentația
Cuvântul „fermentație" provine din latină – mai exact din cuvintele „fermentum" sau „fervere", care se traduc prin „a fierbe", „a clocoti" sau „a bolborosi". Și, într-un fel, exact asta se întâmplă în timpul fermentării.
Procesul de fermentație este realizat în principal de bacteriile lactice. În timpul fermentației lactice, carbohidrații din alimente sunt metabolizați de bacterii care se găsesc în mod natural în aer și pe legume. Acestea se transformă ulterior în enzime și aminoacizi, fără prezența oxigenului. Acest lucru este esențial, deoarece astfel se păstrează substanțele benefice din alimentele fermentate.
Fermentația a fost foarte importantă în trecut, când în gospodării nu existau frigidere moderne. Pentru ca legumele să nu se strice și să rămână gustoase și crocante și iarna, erau fermentate și astfel puteau fi păstrate mult timp fără electricitate.
GRIZLY EXPLICĂ: Atenție! Fermentarea nu este același lucru cu conservarea prin fierbere. Conservarea implică temperaturi ridicate și procesul de pasteurizare, care distruge bacteriile dăunătoare, dar și majoritatea bacteriilor benefice. Fermentația, în schimb, le păstrează.
Beneficiile fermentației
Alimentele fermentate au un gust unic – ușor acrișor, dar plăcut. Însă acesta nu este singurul avantaj. Alte beneficii includ:
- susținerea microbiomului intestinal și a sistemului imunitar
- eliminarea toxinelor și îmbunătățirea digestiei (formarea probioticelor)
- avantaj ecologic: alimentele rezistă mai mult și nu trebuie aruncate
- formarea vitaminelor B și C
- păstrarea nutrienților în alimente
- fără conservanți artificiali
- consum zero de energie
Ce se poate fermenta
Poate părea surprinzător, dar poți fermenta foarte multe alimente. Cel mai cunoscut este varza. Dar poți fermenta și castraveți, pâine dospită, orez , usturoi sau fulgi și semințe.
Dacă îți plac produsele lactate, poți fermenta kefir, brânzeturi sau iaurt. De asemenea, se pot fermenta mezeluri, iar vegetarienii pot opta pentru produse din soia precum tempeh, miso sau sos shoyu.
Fermentația este prezentă și în băuturi – astfel obținem bere sau vin. De asemenea, există kombucha – un ceai fermentat, ușor acidulat, cu gust dulce-acrișor, foarte benefic pentru sănătate. Poți afla mai multe din articolul TOP 5 beneficii ale kombuchei pentru sănătatea noastră.
🐻 GRIZLY TIP: Produsele fermentate pot fi cumpărate și din supermarket sau de la noi, la Grizly. Totuși, acestea sunt de obicei pasteurizate, deci conțin mai puține bacterii benefice. Dacă vrei beneficii maxime, încearcă fermentarea acasă.
Fermentarea acasă
Fermentarea acasă nu este dificilă și poate fi realizată chiar și de începători. Este important însă să respecți corect pașii, pentru a asigura durabilitatea alimentelor. Poți începe cu fermentarea legumelor – varza menționată deja este cel mai bun candidat.
→ Cum să fermentezi în 4 pași:
1. Alegerea legumelor și a recipientului
Legumele trebuie să fie proaspete, de calitate și fără defecte. Recipientele ideale sunt cele din sticlă sau ceramică. Pentru fiecare 5 kg de legume folosește un recipient de aproximativ 3,8 litri.
2. Sterilizarea
Nu sări peste acest pas, altfel riști să strice tot procesul. Întregul proces de fermentație trebuie să fie cât mai steril. Spală bine legumele înainte de a le pune. Fă același lucru cu recipientul și capacul. În acest caz, sterilizează borcanele prin fierbere în apă clocotită.
3. Saramura – cheia fermentării
Se prepară pentru a acoperi legumele. O poți face ușor acasă – la 1 litru de apă adaugă aproximativ 15–25 g sare de mare. Apoi toarnă saramura în borcane peste legume astfel încât să fie complet acoperite și să nu aibă acces la aer. Dacă legumele plutesc la suprafață, folosește o greutate – de ex. pietre fierte, greutăți ceramice sau o pungă alimentară cu apă. O bună alegere este și un borcan mic cu capac, pe care trebuie să îl speli bine pe interior și exterior. Îl poți umple cu apă sau leguminoase.
Apoi închide bine recipientul, de preferință cu capace speciale de fermentare. Acestea au mai multe funcții – împiedică intrarea particulelor de praf și totodată permit ieșirea dioxidului de carbon, care este un produs secundar al fermentației. Dacă nu ai capace de fermentare, poți folosi folie alimentară. Acoperă gura recipientului astfel încât în timpul fermentării să nu cadă impurități înăuntru.
Nu uita să plasezi recipientele de fermentare în farfurii sau tăvi, unde va putea scurge lichidul. Eliberarea dioxidului de carbon se manifestă prin bule și spumă.
4. Procesul de fermentare
Depozitează recipientele cu legumele fermentate timp de câteva săptămâni într-un loc ferit de lumina solară, unde temperatura se menține între 18 și 21 °C. Concret, varza fermentează aproximativ 7–10 zile. În acest timp, verifică regulat recipientele pentru a detecta din timp eventuale mucegaiuri. Atenție, schimbarea culorii nu este un fenomen negativ, ci unul natural al fermentației.
Cum știi că este gata?
Când nu mai bolborosește și are gust acrișor plăcut. Atunci poți închide recipientele cu legumele fermentate și le poți pune la frigider. Acolo se vor păstra câteva săptămâni. Ai grijă să folosești întotdeauna o furculiță sau lingură curată atunci când consumi.
FAQ – Întrebări frecvente
Care este diferența între fermentare și murare?
Murarea folosește oțet, care distruge bacteriile. Fermentarea este un proces natural.
Cum ajută digestia?
Prin probiotice care susțin flora intestinală și digestia.
Cât se poate consuma zilnic?
Începe cu cantități mici și crește treptat.
Pot fi periculoase?
Da, dacă nu sunt preparate corect sau în anumite condiții medicale.
Cine ar trebui să evite?
Persoanele cu intoleranță la histamină, femeile însărcinate sau persoanele cu imunitate scăzută.
Sunt mai bune decât suplimentele probiotice?
Da, pe termen lung sunt o variantă mai naturală.
Ce faci dacă nu te simți bine după consum?
Întrerupe consumul și consultă un medic dacă simptomele persistă.
Foto: generat AI
Autor
